23
iul.

Simptome și diagnostice. Eseuri critice despre literatura română contemporană
de Bianca Burța-Cernat

42,00 lei

Cartea Biancăi Burţa-Cernat nu este numai o cercetare riguroasă a literaturii prezentului, carotată în nodulii ei cei mai semnificativi. E şi asta, dar e mai mult de atât: e o ple­doarie pentru recuperarea „gândirii critice”, e un manifest pentru eliberarea literaturii de hărţuirile ideologice de care are, iar, parte în ultimele decenii. Alături de alte instituţii ale câmpului cultural (precum şcoala), critica literară fie s-a lăsat şi ea sedusă de ideologiile noi, fie s-a predat interesat. Autoarea acestei cărţi crede că e nevoie de implicarea „distantă”, aseptică, nemilitantă a intelectualului critic, în mai mare măsură decât aceea a intelectualului angajat. Care sunt soluţiile, care sunt şansele literaturii române în această reţea teoretică cvasi-ideologică? Și care mai sunt şansele criticii literare de a se reabilita ca instituţie? Înainte de a se ocupa, în studii şi eseuri comprehensive, de proza­torii actuali, Bianca Burţa-Cernat îşi calibrează instrumen­tele, metoda. Volumul ei e unul care ridică multe întrebări, formulează dileme, nelinişti. Pe scurt, caută să gândească critic asupra literaturii prezentului şi a dilemelor sale identitare. Sper ca această carte curajoasă, lucidă, polemică să stârnească dezbateri consistente. Avem mare nevoie de ele.

Bogdan Creţu

Descriere

Bianca Burţa-Cernat (n. 1979) este critic şi istoric literar, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” şi lector asociat la Facultatea de Litere din Bucureşti. Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminină interbelică a repre­zentat debutul său editorial, distins cu Premiul „Tânărul critic literar al anului 2011”, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti şi Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române. A coordonat Crono­logia vieţii literare româneşti. Perioada postcomunistă (1990-2000), apărută în 13 volume, în intervalul 2014-2016, la Editura Muzeul Literaturii Române. A publicat cronici literare, articole de atitudi­ne, eseuri şi studii în „Observator cultural”, „Bucureştiul cultural”, „Caiete critice”, „Revista de istorie şi teorie literară” ş. a.

CUPRINS

I. CRIZE ŞI „ANGAJAMENTE”

La ce temperatură ard cărţile?

Gândirea critică şi simulacrele ei

Republica Mondială a Literelor văzută dinspre periferia sud-est-europeană

II. STĂRI „CRITICE”

Critica literară – între ecumenism şi partizanat

O literatură în absenţa „stăpânilor”

Pornind de la critica franceză

Înapoi la argumente

Secretul istoriei literare în era internetului

Dimineaţa tinerilor critici

Despre nişte idei cu zimţi

Mihai Sin – printre ultimii mohicani

III. TRAUME „EST-ETICE”. „REVIZUIRI”

Sfârşit de veac, sfârşit de capitol. Un epilog diaristic şi prologul unei reevaluări critice

Provizoratul anilor romantici

Feţele tăcerii. Romanul conştiinţei revoltate

Spovedania unui învingător

IV. PROZATORI ROMÂNI DE AZI (Bilanţuri provizorii, hărţi incomplete)

Proza românească postdecembristă. Câteva consideraţii

O tranziţie devenită istorie, dar o temă de actualitate

Proza românească şi „marea petrecere” postcomunistă. Petre Barbu

O istorie tragică şi grotescă. Radu Aldulescu

Fantasmele unui sceptic guenonist. Dan Stanca

Poveste cu „rolanzi” şi securişti. Petru Cimpoeşu

Întâlnirile Gabrielei Adameşteanu

O epopee transilvană şi o parabolă a crepusculului

„Morţii poruncesc celor vii”. Ultimul roman al lui Alexandru Vlad

Nostalgie şi revoltă. Marta Petreu

Poveşti şi „povestaşi” din anii 2000. Florin Lăzărescu

Proza High Definition. Radu Pavel Gheo

Stare de urgenţă

Filmul minimalist al dramelor cotidiene. Lucian Dan Teodorovici

„Viaţa ca viaţă” filtrată prin literatură. Corina Sabău

România profundă. Destrămări, deziluzii… Proza Iui Dan Lungu

Reabilitarea „iluziei realiste”. Doina Ruşti

O „povestire romantică” şi complicaţiile ei postmoderne

Un roman istoric şi actualitatea lui „subterană”….

 

 

Informații suplimentare

Anul apariției

Autor

Număr de pagini