Premisele naturale ale religiilor timpurii,
de Florea Oprea

Profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Florea Oprea își ia prin surprindere cititorul specializat, cunoscător al precedentei cărți – Manualul de restaurare a cărţii vechi şi a documentelor grafice, propunându-i o carte dedicată genezei religiilor timpurii. În acest consistent volum sunt prezentate și analizate actele primare care au condus la apariția religiilor, demersul autorului fiind acela de a prezenta publicului simbolistica lumii în care ne învârtim, de a reface drumul parcurs de umanitate și care își are originea în aceste acțiuni fundamentale. Această carte este născută din curiozitatea autorului ei aflat mai întâi în ipostază de cititor, încercând să sistematizeze și să comenteze într-o manieră profund personală faptele cu valoare universală ce stau la originea spiritualității religioase.

Tratat de religie comparată, de imagologie, semiotică și etimologie, ce cuprinde informații autentice, legende, dar și concluzii personale. Volumul este realizat, după cum spune chiar autorul, „pe baza unei îndelungate și stăruitoare documentări științifice”.

„Plecând de la geneza religiilor, tipurile esențiale de religii (astrale, totemice, eroice), trecând prin cosmosul primordial și ajungând la semnele și mesajele cerului, Soarelui, Lunii, stelelor, cometelor și planetelor, volumul poartă cititorul prin sute de pagini pline cu bucăți de informații faptice. Aceste informații, similare unui joc de puzzle, au fost clasificate, ordonate și interpretate într-o manieră originală de către autor.” – Silvia Chindea

„Construindu-și un parcurs extrem de bine organizat, riguros, Florea Oprea reface, ca urmare a observațiilor personale, coerența lumii de semne în care ne mișcăm. <…> Cartea este o promisiune și, după cum demonstrează semnatarul ei, s-a născut din căutarea captivantă a simbolurilor și simbolisticii acelor vremuri în care cei mai îndepărtați dintre semenii noștri, adică primii în ordinea depărtării de noi, descopereau universul lor lăuntric și inventau umanitatea.” – Lucian Chișu