02
iun.

Raoul Lefèvre – Vitejiile și isprăvile viteazului Hercule/Les proesses et vaillances du preux Hercules

38,00 lei

Categorii: ,

Descriere

Ediție îngrijită, cuvânt înainte, traducere și note de Tatiana-Ana Fluieraru

Raoul Lefèvre– sau Le Fèvre – se recomandă în operele sale drept preot, fiind numit în unele manuscrise chiar capelan al ducelui Burgundiei, Filip al III-lea cel Bun. Este autorul a două scrieri epice cu subiect mitologic, Povestea lui Iason și Culegerea de istorisiri despre Troia, textul tradus în ediția de față, Vitejiile și isprăvile viteazului Hercule, fiind o variantă parțială – și parțial remaniată – a acesteia din urmă.

Precizări asupra prezentei ediții. Începusem deja transcrierea romanului despre Hercule după ediția Michel Le Noir (cca. 1500) când am descoperit că același text făcea obiectul unei ediții diplomatice la care lucrau niște entuziaști medieviști olandezi: dr. Willem Kuiper de la departamentul de literatură medievală neerlandeză a Universității din Amsterdam, dr. Ingrid Biesheuvel, cercetătoare la Universitatea din Utrecht, ajutați de doctoranda Hella Hendriks, colaborau la o ediție critică sinoptică a romanului Die historie vanden stercken Hercules, tipărită de Jan van Doesborch la Anvers în 1521, și a sursei sale franceze, ediția Le Noir din 1500.

Am preluat iniţial această transcriere la care am colaborat parțial, dar anumite inadvertențe și lacune din ediția din 1500, care nu păreau importante la lectură, s-au dovedit redutabile atunci când se punea problema traducerii textului, așa că a trebuit să colaționez această ediție cu versiuni anterioare ale textului – manuscrise și ediții ale Culegerii de dinainte de 1500.

Ediția bilingvă cu textul în oglindă impune o anumită monotonie poate pentru cititorul modern, obligând la o traducere cât mai apropiată de original. Traducătorul renunță astfel la orice tentație de a „îndrepta” textul, păstrând chiar și structurile repetitive pe care în alte circumstanțe le-ar elimina tacit.

Către 1460–1464, pe când Raoul își scria cărțile, romanul era încă destinat lecturii cu voce tare și adesea lecturii colective. Prin sinalefe mai frecvente decât apar în limba română scrisă am încercat să dăm prozei mlădierea proprie limbii vorbite și să-l facem pe cititor s-o audă.

Tatiana-Ana Fluieraru

Informații suplimentare

Autor

Anul apariției