Internaționala periferiilor. Rețeaua avangardelor din Europa Centrală și de Est
de Emanuel Modoc

Emanuel Modoc (n. 1992), critic şi istoric literar. A studiat la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, unde a obţinut, în 2019, titlul de doctor. Face parte din colectivul Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din CIuj-Napoca, fiind implicat în proiecte precum Şcoala Ardeleană sau Dicţionarul cronologic al romanului românesc. De asemenea, este redactor al publicaţiei academice Metacritic Journal for Comparative Studies and Theory. A publicat numeroase studii şi articole în reviste de specialitate şi în volume colective din ţară şi din străinătate. Internaţionala periferiilor reprezintă debutul său critic.

„Angrenate într-un sistem socio-cultural emergent, în cadrul căruia modernizarea urbană se dezvolta concomitent cu proiectul mai larg al formării şi inventării unei identităţi naţionale unitare, culturile literare din Europa Centrală şi de Est a primei jumătăţi a secolului al XX-lea au evoluat în funcţie de mutaţiile survenite în întreaga Europă odată cu impunerea capitalismului ca model economic global dominant. În aceste condiţii, probabil nicăieri nu sunt mai vizibile paradoxurile modernizării artistice în cadrul unor culturi în curs de dezvoltare ca în acest spaţiu geocultural şi nicăieri nu sunt mai evidente «bătăliile» culturale date în acest context ca în cadrul avangardelor artistice ale zonei. De aceea, explorarea reţelelor inter-literare avangardiste, ba chiar existenţa factuală a acestora pe fondul unui spaţiu cultural angajat într-un demers sistematic de construcţie identitară naţională sunt esenţiale pentru urmărirea evoluţiei primelor manifestări transnaţionale în Europa Centrală şi de Est într-un context combinat şi inegal.”

Cuprins

Introducere. Avangarda Europei Centrale şi de Est în/ca World Literature

Capitolul I:

Spaţiu, comunitate, reţea

Un construct geoliterar democratizant. Europa Centrală şi de Est

Comunităţi imaginate, comunităţi interliterare

          Avangarda: autonomia unui concept
          Dublul periferism al avangardei din Europa Centrală şi de Est
          Coexistenţă, co-evoluţie

Pentru o teorie relaţională a avangardei-ca-reţea

Capitolul II:

Intranațional, internațional, transnaţional

(Inter)medieri avangardiste periferice

          Avangardă şi ruralism
          Un studiu de caz al boemei avangardiste româneşti: revista unu şi cenaclul Sburătorul
          Centralităţi tranziente. „Supravieţuirea” suprarealismului în spaţiul est-central european

Internaţionalism şi dinamică de grup

          Trei origini şi două faţete ale internaţionalismului avangardist Avangarde călătoare
          Patru stadii ale unei conştiinţe de grup
          Futurismul – formarea conştiinţei
          Dadaismul – desantul conştiinţei
          Constructivismul – normarea conştiinţei
          Suprarealismul – doctrina conştiinţei

Internaţionala prestigiului

          Futurismul în publicistica românească
          Un studiu de caz al dispersiei spaţiale
          Ecouri şi manifestări futuriste în culturile central- şi est-europene

Capitolul III:

Avangarda în reţea

Între sintetism şi simultaneism.

Patru avangardisme regionale

          Activismul maghiar
          Poetismul ceh
          Integralismul românesc
          Formismul polonez

Invenţii locale, produse transnaţionale: poemul-tablou, poemul-imagine, pictopoezia, fotomontajul

Reţeaua avangardelor din Europa Centrală şi de Est. Abstractizări ale unui spaţiu geoliterar

În loc de concluzii.

Trei feţe ale avangardei

          Îmblânzirea avangardei. Close-reading şaizecist
          Marin Mincu şi bruiajul protocronist. Lectura livrescă
          Naturalizarea avangardei