Itinerarii românești,
de Victor Ivanovici

„Maritime sau terestre, întortocheate asemenea cărărilor dintr-o grădină borgesiană, ItinerariiAe cartografiate aici sunt acelea ale unei (reîntoar­ceri.

Unde, însă, şi de unde? Cel mai simplu ar fi să răspund: în spaţiul de baştină dintr-acela al înstrăinării. Pentru asemenea reveniri la obârşii, grecii aveau un termen „tehnic”, nostos, -oi, utilizat îndeosebi pentru repatrierea supravieţuitorilor din Războiul Troian. Al meu se vrea un nostos mai special, căci – după cum sugerează adjectivul din titlu – la capătul lui exilatul ce mă aflu aspiră să-şi regăsească nu atât ţara, cât limba natală.

Un ţel nu tocmai lesne de atins, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă începe a fi (ierte-mi-se autocitatul) „vorbită sau tăcută pe întreaga suprafaţă a planetei, de către indivizi trăitori în mijlocul unor comunităţi de altă limbă”. E ceea ce se întâmplă chiar azi, sub ochii noştri, de vreme ce „acasă” şi „aiurea” se tot amestecă prin metisaj şi hibridare. De vreme ce, pe zi ce trece, româna [ca mai toate limbile şi culturile Babelului global) devine un idiom deteritorializat.

Aşa stând lucrurile, ce mai rămâne din ancestrala epică nost-algică? Răspunsul e unul – excluzând melodrama: nostos-ul însuşi, chiar atunci (sau mai ales] când periplul cu pricina nu mai posedă repere punctuale.”

Victor Ivanovici

CUPRINS

PREAMBUL LA MODERNITATE

„Într-o grădină,/ Lâng’ o tulpină”: Amintiri trubadureşti în veacul fanariot

CANONUL MODERN

„Alfabetul poeziei române începe cu B”

(I)     Boemul şi slujbaşul sau despre virtuţile „poeziei minore” (George Bacovia în dialog cu Costas Karyotakis)

(II)    Trecerea şi somnul la Lucian Blaga

(III)   Ion Barbu în „tradiţia rupturii”

Şi totuşi Arghezi

O poetică „materialistă” în trei analize

INEPUIZABILA FASCINAŢIE A AVANGARDEI Naumiana

(I)     Târcoale poeziei lui Gellu Naum

(II)    Romantismul revizitat

(III)   Poetica Zenobiei

(IV)   Apele, visul şi traversarea (de la Gellu Naum la Virgil Mazilescu) …şi alte insurecţii

(I)     Paul Celan înainte de Celan

(II) „Poza a ieşit mişcată”

(Urmuz – Cortazar: un teritoriu cratylian)

PARCĂ MAI IERI… IAR AZI, ISTORIE

Recviem pentru un poet naţional

Dinu Flămând: icoană şi privaz

Exorcizarea verbului. Eseu despre

poezia lui Lucian Alexiu

Andrei Roman, un „optzecist” atipic

BIBLIOGRAFIE

ANEXE