Marin Diaconu – Eugen Ionescu, profil spiritual

Marin Diaconu – Eugen Ionescu. Profil spiritual

Contribuţia reputatului cercetător pune la dispoziţie un instrument de lucru excepţional pentru înţelegerea amplă a vieţii şi a operei lui Eugen Ionescu. Orice viitoare teză de doctorat sau studiu va fi obligată să aibă punctul de referinţă în această culegere. Însoţită de un cuvânt introductiv redactat de Eugen Simion, cartea cuprinde o primă secţiune biobliografică (1909–2010), plină de referinţe româneşti, franceze, dar şi internaţionale. De asemenea, există un număr mare de citate reprezentativă din monografii şi articole dedicate scrierilor marelui dramaturg. Aproape întreaga sa activitate intelectuală este consemnată în cartea de faţă (volume, contribuţii în volume colective, prefeţe, postfeţe, intervenţii la radio, interviuri, traduceri făcute de el în limba franceză). De asemenea, întâlnim un dosar referitor la problemele privitoare la reprezentarea în ţară a pieselor după moartea lui. În plus, descoperim o listă impresionantă a revistelor la care a colaborat (româneşti, româneşti din exil, franţuzeşti). Nu în ultimul rând, Marin Diaconu oferă şi câteva precizări legate de pseudonimele întrebuinţate de Eugen Ionescu.

Marin Diaconu – Eugen Ionescu. Spiritual Profile

The contribution of the renowned researcher provides a tool for broad understanding exceptional life and works of Eugène Ionesco. Any future thesis or study will be required to have a reference point in this collection. Accompanied by a foreword written by Eugen Simion, the book comprises a first biographic and bibliographic section (1909-2010), full of Romanian, French and international references. There are also a large number of representative quotes from monographs and articles devoted to the writings of the great playwright. Almost all his intellectual activity is recorded in this book (volumes, collective volume contribution, forewords, afterwords, radio interventions, interviews, translations made by him into French). Also, we encounter a record of issues concerning representation in the country to his plays after death. In addition, we find an impressive list of magazines that worked (Romanian, Romanian exile, French). Finally, Marin Diaconu offers some details of the nicknames employed by Eugène Ionesco.