Gala Galaction – Scrisori către sora Zoe: corespondență inedită (1901-1902)

Un adevărat roman epistolar de dragoste incipientă, Scrisori către sora Zoe: corespondență inedită (1901-1902) cuprinde epistolele expediate de Gala Galaction tinerei Zoe Dimitriu-Marcoci. Ediția îngrijită de Marius Mazilu conține atât scrisori integrate deja Jurnalului lui Galaction publicat în 1973, cât și manuscrise inedite aflate în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române. Student la Facultatea de Teologie din București, Galaction întreține o bogată corespondență cu Zoe, soră la mănăstirea Agapia. Spiritul evlavios se îmbină aici cu declarațiile de iubire și credință, dar nu lipsesc incertitudinile date de distanța ce-i separa. Uniți de efortul de a menține relația departe de urechile familiei și ale prietenilor, tânărul Grigore Pișculescu și Zoe erau deseori confruntați cu gelozia născută mai ales din cauza schimbului de scrisori dintre Galaction și Olga Sacara-Tulbure. Prima româncă ce a obținut doctoratul în medicină, Olga Sacara devine confidenta bărbatului și parte, astfel, dintr-un triunghi amoros, păstrându-și poziția de destinatar al scrisorilor și după căsătoria lui Galaction cu Zoe. Scrisori către sora Zoe este atât un captivant roman de iubire, cât și un veritabil document de istorie literară, completând biografia lui Gala Galaction.

„În timp ce scrisorile către Zoe sunt compuse într-un stil direct, cu exaltări «popeşti» şi declaraţii subtil-smerite, cele către Olga sunt solemne şi bine închegate retoric, ca şi cum autorul ar «poza», încercând să pară mai matur şi mai înţelept decât este. Relaţiile sunt foarte delicate, căci, faţă de Zoe, el se situează în ipostaza unui «frate» (uşor erotizat, se-nţelege), dar adevărata confidentă este Olga, căreia îi comunică informaţii mai profunde despre sine, sub masca solemnă a discursului, decât cele pe care le primeşte Zoe. Care are parte, mai degrabă, de portretul public al viitorului sacerdot şi scriitor Gala Galaction, în timp ce bărbatul Grigore Pişculescu se deschide mai mult către iscusita Olga” (Răzvan Voncu, Galaction înamorat, în „România literară”, nr. 11, 2016, disponibil online la http://www.romlit.ro/galaction_namorat).

„Volumul cuprinde scrisorile trimise de Gala Galaction celor două femei (Zoe Dimitriu Marcoci și Olga Sacara-Tulbure) în perioada 1901- 1902, respectiv 1900-1913, deci, la vârsta tinereții. Povestea de iubire dintre tânărul aflat la studii și sora Zoe (viitoarea sa soție), aflată în ascultare la Mănăstirea Agapia, se devoalează din aceste epistole, cuprinzând o întreagă gamă de manifestări ale tânărului îndrăgostit, iar, prin ricoșeu, din aceleași scrisori, și reacțiile celei căreia îi erau destinate” (Alexandru Ruja, Epistole de dragoste [I] în „Orizont”, anul XXVIII, nr. 9 [1613], septembrie 2016,  p. 22, disponibil online la http://www.revistaorizont.ro/arhiva/septembrie2016.pdf).