Lucian-Vasile Szabo – Recurs în dosarul Slavici

După o cercetare îndelungată și aprofundarea susținută a operei lui Ioan Slavici, Lucian-Vasile Szabo publică o nouă lucrare dedicată scriitorului, axându-se, de data aceasta, pe parcursul său publicistic și pe activitatea editorială, în contextul politic zbuciumat al sfârșitului secolului al XIX-lea și al începutului celui următor. După volumele Un alt Slavici. O geografie publicistică după gratii (2012) şi Complexul Slavici (2013), Recurs în dosarul Slavici urmărește viața scriitorului în perspectivă diacronică, oprindu-se cu precădere asupra ultimului sfert de veac (1900-1925), când textele publicistice se intensifică, polemicile nu întârzie să se iște și pozițiile sale germanofile sunt pedepsite cu ani de temniță. Procesul Ziariștilor din 1919 îi vor pune alături pe Slavici și pe Tudor Arghezi, împărțind inițial banca acuzaților și apoi închisoarea Văcărești. Cercetarea este atentă cu nuanțele ideologice și politice, observând atitudini ale României  și ale românilor din interiorul și din afara  granițelor țării în perioada în care Slavici s-a ocupat de gazetăria militantă. Manevrând profesionist o vastă bibliografie, Lucian-Vasile Szabo construiește un portret care completează încă un loc rămas liber din tabloul Marilor Clasici români.

„Ceea ce diferenţiază «recursul» pronunţat de Szabo de celelalte investigaţii asupra comportamentului scriitorului în perioada ocupaţiei germane, austro-ungare, turceşti şi bulgăreşti asupra a peste jumătate din Vechiul Regat, este faptul că el nu se limitează la recitirea textelor din Bukarester Tagblatt şi, respectiv, Gazeta Bucureştilor. Cercetătorul pleacă de la premisa corectă că Slavici a fost condamnat cu atâta uşurinţă din cauză că, înainte de intrarea României în Primul Război Mondial, i se dresase un portret de «filogerman» şi «colaboraţionist». Încă din anii în care scriitorul junimist făcea «naveta» între Bucureşti şi Sibiu, încercând să joace un rol de echilibru între facţiunile şi interesele ardelene şi interesul strategic al României” (Răzvan Voncu, O trădare care nu a existat, în  „România literară”, nr. 8, 2016, disponibil online la http://www.romlit.ro/o_trdare_care_nu_a_existat).